spitalul de arsi sau fosta maternitate “Steaua”, locul unde incepe infernul

spitalul de arsida, spitalul de arsi este fosta maternitate “Steaua”. ┬ánu stiu exact si nu are nicio importanta, dar candva dupa 1995, l-au transformat din maternitate in spital de arsi. aceeasi Marie, cu alta palarie. o sa fac o serie de mai multe postari legate intr-un fel sau altul de acest subiect, undeva la 2 – 3 zile. am sa trec pe fiecare dintre ele titlul celorlante. dar sa incepem ­čÖé

nu aveau apa. mizerie cumplita

cert e ca in 1992 cand am nascut, am nascut acolo. vreti sa stiti ce mizerie crunta era acolo? in primul rand nu aveau apa. NU AVEAU APA!!! intr-o maternitate. si nu aveau apa, nu pentru ca nu erau conectati la reteaua de apa, ci pentru ca se gandea cineva la consum (comunisti indobitociti) si aveau doar cateva ore pe zi, timp in care altcineva trebuia sa aiba grija sa umple toate recipientele cu apa. apa calda? cacat!. ne suiau pe mesele ginecologice, fara a le dezinfecta in prealabil, fara a le spala, turna cineva niste apa dintr-o cana si atat. cumplit. copii erau spalati la fel, cu apa turnata din cana (sa fie clar, cana nu era sterila, era plimbata de la lauze la nou nascuti si cine mai stie pe unde). apa rece, sau la temperatura camerei si era caldura mare in camerele de spital in noiembrie. o asemenea mizerie nu am mai vazut vreodata. o maternitate? chiar nu am cuvinte sa descriu, nu exista ceva mai oribil si mai odios. m-a marcat pe viata acea experienta. si daca asta nu era de ajuns, sa va povestesc care era treaba cu medicii.

muream din cauza unei cereri

medicul meu era o tipa, destul de ok, o plateam bine pentru vremea aia. am vrut sa nasc normal, dar nu a fost sa fie. problema a fost ca nu am cerut sa fac cezariana si directorul acelei institutii de cacat, a spus ca daca n-am facut cerere, atunci sa nasc normal. evident ca si el era ginecolog si stia clar despre ce-i vorba, dar i s-au umflat lui muschii si a spus ca respecta legea. cine stie ce securist imputit, fara prea multa carte, dar turnator, era asta si asa a ajuns sa ocupe postul de director. pana cand doamna doctor care se ocupa de mine nu a spus ca ea nu mai raspunde nici pentru viata mea, nici pentru a fatului si ca el isi asuma toata responsabilitatea, bineninteles ca a dat aprobarea, doar era vorba de raspundere, astia nu-si asumau nimic (nu ca acum si-ar asuma cineva ceva). ar trebui sa vad daca mai traieste (era destul de in varsta) si sa-l intreb cati oameni au murit de mana lui? si asta n-a fost tot, a venit doamna doctor si mi-a spus ca el va fi mana a doua la operatie si ca vrea banii inainte. si i-am dat, ce alta solutie aveam, cu apa rupta (de culoare verde, ceea ce insemna suferinta grava a fatului) si in pericol de a pierde copilul? si apoi mi-au taiat toata burta pentru ca nu au mai avut timp sa-mi faca operatie estetica. si am dat si bani pentru asta. si vine acum o doamna doctor tanara si spune ca ea nu a auzit cand a dat la medicina cat sunt salariile de mici si ca vor fi umiliti. pai doamna doctor, sa-ti spun eu aici cum sta treaba pentru ca nu am vrut sa te fac de cacat pe postarea ta (dar cititi asta in postarea …).

neonatologul p_lii

sa revenim la maternitatea “Steaua”, azi spitalul de arsi, un loc infect. dupa acest cosmar, urmeaza cosmarul “neonatolog”. cand mi-au dat voie sa ma dau jos din pat (abia dupa doua zile avand in vedere ca aveam toata burta taiata), am reusit sa-mi vad copilul, pe vremea aceea nu ii aducea nimeni la pat, nu aveau voie sa-i scoata din camera in care erau nou nascutii, de parca nu ar fi fost si acolo aceeasi mizerie sau daca ne duceam sa alaptam eram trecute printr-un mediu steril inainte sa intram la ei, iar noi nu aveam nici macar apa sa ne spalam pe maini sau sa tragem apa la WC (toalete publice vandalizate, necuratate de un sezon cel putin, fara colace, faianta de pe pereti cazuta, gresia sparta, beahh!!! mai lipsea cacat pe pereti). si vine neonatologul, o cucoana aranjata, scarboasa si rea. mi-a spus, fara niciun menajament “copilul asta are probleme, nu stiu daca o sa traiasca si daca o sa traiasca nu stiu cat o sa fie de sanatos”. am simtit ca mi se duce pamantul de sub picioare, nu stiu cum am reusit sa-mi mentin echilibrul, n-am reusit sa articulez niciun sunet, l-am luat in brate si l-am studiat. nu dadea totusi niciun semn de suferinta. tipa destul de tare, am vazut ca e intreg, nu-i lipseste nimic si ca e plin de cojite verzi (de la apa rupta care era de culoare verde), semn ca nici macar nu fusese curatat. am stat, nu stiu cat m-au lasat, cu el in brate si imi curgeau lacrimile in tacere. deci, dupa doua zile, nici macar nu-l curatasera. mi l-au luat dupa un timp si m-au dus in salon unde am continuat sa plang fara sa scot o vorba. cand m-am mai linistit, o alta mamica, m-a intrebat daca am fost la neonatolog. i-am povestit. mi-a spus sa-i duc plicul. nici nu mai stiam ce sa fac. i-am dus plicul. a doua zi, acelasi neonatolog mi-a explicat cat de bine isi revine copilul si ca e in afara oricariu pericol.vita aia ordinara de neonatolog, nu avea nicio mustrare de constiita. am inceput sa alaptez, il tineam la piept si-l studiam, ii numaram degetutele, il pipaiam sa vad daca-i totul in regula, atat cat puteam sa vad eu in conditiile date. iar acum, am un baiat mare, frumos si destept, sensibil si bun, care a crescut frumos, fara vreo problema majoara (un pojar, varsat de vant, o raceala, rar temperatura, fara probleme). am scapat din infernul acela dupa 5 zile si nu am mai calcat vreodata pe acolo si n-am mai vrut sa mai stiu nimic despre nimeni de acolo. am incercat sa ma fac ca uit experienta prin care am trecut, dar mult timp mi-au sunat in urechi vorbele neonatologului. desi toate astea erau incuiate undeva si nu prea le accesam decat foarte rar si nu pentru oricine (doar pentru vreo doua persoane), vazand ororile care s-au intamplat in ultimul timp la spitalul de arsi, mi-am adus aminte de ororile care se intamplau in maternitatea “Steaua”.

spitalul de arsi, locul unde incepe infernul

locul acela, spitalul acela, e un focar de infectie, locul acela trebuie ras de pe fata pamantului, medicii de acolo si tot personalul, nu ar trebui doar inchisi, ar trebui inchisi si legati intr-o camera plina cu viermi, sa nu poata sa se miste si nici sa riposteze, sa faca pe ei si sa adune toate larvele pe ei, sa traiasca si ei ceea ce au trait acei oameni (se pare ca nu a fost un caz singular). locul acela nu poate fi dezinfectat si reabilitat, locul acela nu poate fi decat distrus si eventual, apoi, reconstruit. altfel ororile vor continua.

am sa spun pana am sa va plictisesc: tara asta nu are nicio sansa! fugiti, plecati, oriunde vedeti cu ochii, trimiteti-va copiii, nu-i lasati si pe ei sa traiasca ororile pe care le-ati trait si voi. sunt convinsa ca fiecare dintre voi, ca si mine a avut experiente odioase, create de acest sistem infect, la fel de infect ca si cel din spitalul de arsi/maternitatea “Steaua”.si aici nu ma refer doar la cat de infect e sistemul sanitar, ma refer la o tara infecta, fara niciun viitor. un om muncitor, indiferent de educatia pe care o are, poate trai oriunde cinstit si respectat. in tara asta, nimic nu conteaza. ne conduc niste viermi, niste larve hamesite care nu vor face niciodata nimic pentru mine, pentru voi, pentru copii nostri.

cititi si raspuns unei rezidente frustrate.

2 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *