pitipoanca

pitipoancele din Europa de Est in UK

pitipoanca
pitipoanca

nu stiu ce sa cred, dar parerea mea e ca tot blocul estic, cei care au facut alianta cu URSS la un moment dat sau cei care au facut parte din URSS au niste lacune majore in educatie si comportament. astfel au aparut, imediat dupa asa-zisa destramare a blocului comunist doua noi categorii: pitipoancele si cocalarii. pitipoancele, femei, de o anumita varsta, putin sau mult vulgare, doza de vulgaritate care vine in primul rand din modul de a se imbraca si de a vorbi si gesticula, iar coclarii, barbati, care in general din aceeasi lipsa de educatie au un comportament mai mult sau mai putin agresiv si aproape intotdeauna arogant, de obicei cu bani facuti usor, fara prea multa munca, care incearca sa epateze prin orice. practic, varianta masculina a pitipoancei. in UK am cunoscut doua specimene reprezentative pentru categoria pitipoancelor. ei, cocalarii, nu prea se arata in alte tari, stau la ei acolo, oriunde in Europa de Est, pentru ca numai acolo pot impresiona pe cate unii sau unele de aceeasi teapa cu ei.

definitia pitipoancei

o definitie a pitipoancei e greu de emis. practic, conform dex, pitipoanca inseamna tanara usuratica. acum, nu stiu de ce tanara? in general, e adevarat, sunt tinere sau atunci incep sa se manifeste. parerea mea, e ca definitia din dex nu cuprinde descrierea totala a acestui tip complex care este pitipoanca. ea nu este doar o femeie usoara, ea apartine unei anumite categorii, bine definite prin modul de a se imbraca si comporta. pot fi femei usoare care nu ies cu nimic in evidenta. in schimb pitipoanca, daca nu-si trage niste haine stramte sa tipe pe ea, un ruj foarte aprins, de obicei roz si un machiaj strident, nu iese din casa. acum, sincer, putem umple pagini intregi despre definitia pitipoancei si nu asta este scopul acestei postari. am vrut doar sa arat de unde pornim discutia, iar pe parcurs, voi mai evidentia si alte caracteristici ale acestor creaturi. daca vreti sa aflati mai multe despre etimologia cuvantului pitipoanca, puteti citi aricolul “Pitipoanca si papitoi” al doamnei prof. dr. Rodica Zafiu, publicat in Dilema Veche. sau daca va intereseaza mai multe pareri si comentarii ale unor persoane diferite, din medii diferite, puteti citi cu incredere articolul “Pitipoanca: O definitie” de Iris Pintiuta, publicat pe Noizz. un alt articol savuros este “Profil de 360 de grade – Pitipoanca” de pe Coffe Break. eu vi le recomand pe toate.

export de pitipoance

pitipoance
pitipoance

cum am spus la inceput, aceasta creatie este a Europei de Est si afost exportata si in restul Europei. in restul Europei, acesta categorie nu s-a dezvoltat datorita culturii si datorita lipsei cultului pentru haine, pentru tipator si pentru ostentativ. nu spun ca aici nu exista exemplare ciudate, iesite din comun, extravagante, dar nu exista pitipoance autohtone, exista numai

pitzipoance
pitzipoance

pitipoancele de import. si sincer, densitatea lor nu este foarte mare, adica nu le vezi la tot pasul  pe starda, mai apare cate una ici-colo. si am experimentat, m-am dus de mai multe ori in apropiere sa aud ce limba vorbesc. evident nu engleza. altfel putea fi: romana, bulgara, rusa, poloneza, din est sa fie 🙂

in orice caz, trebuie remarcat faptul ca aici isi mai taie din avant, se mai domolesc in ceea ce priveste exteriorul, pentru ca altfel ar iesi si mai mult in evidenta. sau probabil ar primi bani pe strada pentru ca lumea ar crede ca s-au costumat ca sa presteze un act artistic, kitsch-os evident, dar act artistic. si lumea mai draguta s-ar gandi sa recompenseze stradani cu cativa centi.

ce fac pitipoancele in UK

pai ce sa faca? isi cauta un fraier care sa le sponsorizeze sau sa le ofere o viata mai buna in acceptiunea lor, eventual o cetatenie luata usor, prin casatorie nu prin munca intensa si ani petrecuti aici. asta daca reusesc sa-l pacaleasca pe fraier. insa ca sa-l pacaleasca pe fraier le trebuie si putin creier, le trebuie sa fie si tinere, iar fraierul sa fie un pic mai trecut. pana la urma, tot barbati sunt, si de multe ori dovedesc ca au inutil doua capete, pentru ca cel care dicteaza e cel fara creier 🙂 . acestea sunt pitipoancele mai norocoase si cu cum am spus, cu ceva creier. si stau cu fraierul pana isi rezolva toate treburile, respectiv, ceva bani in cont, o masina de fite (nu uitam ca sunt pitipoance), eventual chiar o casa pe numele lor sau al amandorura, iar cand s-au vazut cu toate astea si cand fraierul a mai imbatranit ceva intre timp si nu prea mai prezinta nicio importanta, il lasa pentru ceea ce au nevoie ele, eventual un compatriot de aceeasi varsta cu care sa poata vorbi in limba materna, si care, chiar daca material acesta nu prezinta interes, e tanar si potent. mai prost e ca in acest caz pitipoanca se poate frige si poate cadea in aceeasi plasa, pentru ca el va sta cu ea numai pana isi va lua cetatenia sau poate vor trai fericiti pana la adanci batraneti 🙂

doua-pitipoance
doua-pitipoance

mai e pitipoanca ceva mai fraiera care se combina cu unul tanar, cam de aceeasi varsta, dar evident tot cu situatie materiala buna. aceasta va face toate artificiile posibile sa-l prinda pe fraier, dar de obicei acestia nu vor decat sex de la ele. desi par foarte indragostiti, nu sunt. ei sunt doar avizi dupa sex si ei, ca si ele, fac orice ca sa obtina sex oricand, in orice conditii, iar odata satisfacuti, intensitatea relatii scade. apoi ea pare a renunta, el se intarata iar si uite asa, e un fel de- joaca soarecelui cu pisica in care rolurile sunt adesea inversate. in acelasi timp fiecare mai are o relatie, zic ei stabila, cu un alt partener si fiecare are pretentia de la celalalt, mai mult ea pentru ca ei i se pare periculos, iar pe el nu prea-l intereseaza, sa renunte la celalalt partener, dar nici unul n-o face. el nu vrea pentru ca-i place sexul si diversitatea si joaca asta, ea pentru ca nu are nicio siguranta cu englezul si atunci tine si conationalul. daca nu reuseste sa capeteze in totalitate atentia englezului se poate aventura sa faca un copil, cu oricare dintre parteneri, dar pe care va incerca sa il puna in carca englezului. numai ca s-ar putea ca nici asta sa nu tina si atunci conationalul se va alege cu un copil si o familie fericita 🙂 . mai trebuie spus ca acest tip de pitipoanca este pe modelul, prostul nu e prost destul daca nu-i si fudul. daca el e manager, sau un soi de manager, ea are impresia ca daca face schimb de fluide cu el, face schimb si de responsabilitati si se crede un manager. unul si mai mic pentru ca nici el nu e prea manager, doar asa cu vorba si cu comportamentul de NF cand ea nu sta sau e absenta (vezi ce inseamna NF in postarea “isteria barbatilor net superioara isteriei femeilor”).

pitipoancele au viata grea in UK

da, au viata grea. o data pentru ca este foarte greu sa gasesti un englez interesat de pitiposenie, sincer cred ca nici nu observa pitipoancele, cat sunt de kitch-oase, fapt care le da mai mult de munca. apoi, daca frecventeaza cluburile si gasesc vreunul pe-acolo, acesta va fi doar dornic de sex si cel mai probabil a doua zi nici nu-si va mai aduce aminte de pitipoanca, lucru grav si declansator de isterie pentru aceasta, fapt care-i va taia orice sansa de a mai face macar sex cu respectivul. apoi, in ceea ce priveste experienta, oricat o fi ea de pitipoanca si oricate experiete o fi avut, oricate perversiuni ar fi in stare sa faca, nu poate concura la capitolul sex cu englezoaicele care  sunt total dezinhibate si care-si incep viata sexuala la varsta la care pitipoanca estica inca nu stia cum se tine, cu mana sau cu furculita 🙂

in afara de toate astea, daca ajung sa aiba o relatie stabila, niciun englez nu o va tine acasa, doar sa faca shopping si sa-l satisfaca pe el. nu, o va pune sa munceasca pentru ca oricat e ea de pitipoanca si oricat l-a imbrobodit pe fraier, aici nu doar se cheltuieste, se si produce.

nu generalizez. sunt aici si fete din Europa de Est care muncesc pe branci ca sa poata sa realizeze ceva, unele au familie si copii, altele sunt singure si sigure pe ele. statutul de pitipoanca nu il poate avea oricine 🙂 . sincer, asa cum am scris in postarea “Uk, fara rahati de caine si fara Pitzi”, nu prea gasesti pitipoance pe aici pentru ca nu prea-si au rostul, sau mai bine zis, cati rahati de caine gasesti, tot atatea pitzipoance 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *