blue eyes

barbatul din London Jubilee Line Underground

blue eyes
blue eyes

am scris London Jubilee Line Underground si nu linia de metrou Jubilee din Londra pentru ca… e clar 🙂 . dar sa vorbim despre el, barbatul din London Jubilee Line. saten inchis, inalt, subtire (dar nu uscat), bine imbracat, ceea ce nu prea vezi pe aici, costum,  pantofi impecabili (nestalciati), ochi albastru intens, parul dat cu gel (asta nu prea mi se aseaza mie bine pe retina, dar in tot contextul era ok).

London Finchey Road Station

London Underground
London Underground

mai aveam vreo doua ore pana sa iau autobuzul de Cardiff si vroiam sa ajung pe Bond Street la Tiffany & Co pentru ca imi plac foarte tare argintariile lor. si de ce nu, pentru ca nici n-am apucat sa savurez zilele astea la Londra pentru ca, in primul rand, m-am dus cu treaba, apoi a fost o vreme de cacat, ploaie, vant turbat, frig. nu cred c-am mai prins asa vreme urata aici decat in februarie acum doi ani, cand abia venisem si a dat si cu grindina. a fost asa de bun venit :). dar sa continuam cu aventura mea spre bijuteriile mele preferate. am plecat cu metroul sau trenul din North Harrow. spun asa ca nu mai stiu pentru ca in afara de vremea urata, am pierdut si mult timp cu drumurile. Londra asta e imensa, iar infrastructura acestui transport subteran sau teran e covarsitoare. tu, ca muritor de rand, care la tine acasa nu ai decat trei linii de metrou scurte si vai de mama lor, te simti mic si prapadit in reteaua de linii, culori, scari rulante, lifturi, 3 – 4 niveluri (nici nu stiu exact). wow!!! si sunt cred a 6-a oara la Londra si de fiecare data ma minunez si vad ce pot altii sa faca. si nu pot  sa ma opresc sa nu compar, parca as avea ce compara. de exemplu, intr-o statie mai mare de-a lor sunt de 3 ori mai multe linii decat avem noi in total. neimportant, asa o sa ramana. sa revenim la drumul meu si la barbatul necunoscut din metrou. de la North Harrow am mers cu Metropolitan Line pana la Finchley Road unde trebuia sa schimb si sa iau Jubilee Line spre Bond Street. intai imi propusesem sa merg pana la Baker Street, dar m-am prins ca acolo as avea de coborat, urcat, uitat pe harti, cautat pe cand la Finchley Road statia era pe partea cealalta :). cand am coborat din Metropolitan Line, l-am remarcat si m-am uitat captivata la el. venise trenul pe partea cealalta si m-am trezit intrebandu-l daca ala e trenul care merge la Bond Street. si-a scos casca (din ureche) si mi-a raspuns ca asa ar trebui, apoi s-a uitat in fuga pe harta din trenul in care isi si pusese deja piciorul si mi-a spus ca da, merge, asa ca sus si eu 🙂

barbatul necunoscut si Robbie Williams

Robbie Williams
Robbie Williams

sincera sa fiu, cred ca ma urcam oricum si intrebam vreo prostie, ceva legat de drum, avea magnet barbatul necunoscut. ne-am asezat pe primele scaune de la usa, dar ne despartea usa 🙂 aruncam din cand in cand priviri furise catre el. am spus, magnet 🙂 insa cu grija ca aici nu e indicat sa te uiti la nimeni insistent. daca eram in Romania, m-as fi uitat cu obraznicie chiar, dar aici, legea cu hartuirea are aplicatii multiple, asa ca sunt atenta. de fapt, n-am la ce sa fiu atenta, cred ca e primul tip care mi-a atras atentia de cand sunt aici. bineinteles ca eu sunt extrem de pretentioasa 🙂 deci, ma uitam pe furis, nu puteam sa ma abtin, el era cu castile in urechi si butona smartphone-ul, dar l-am surprins si pe el uitandu-se. insa nu-mi dadea pace un gand, ma tot uitam incercand sa-mi dau seama de cine-mi aduce aminte. l-am studiat cat am putut, avea ochii aceia deosebiti. am vazut destui barbati cu ochi albastri, dar ai lui aveau o culoare intensa, as zice chiar unica. si avea niste maini superbe, suple, dar barbatesti, ingrijite, remarcabile 🙂 si mi s-a aprins beculetul, Robbie Williams. wow!!! nu sariti, stiu ca Robbie Williams are ochii verzi 🙂 tine-te acum sa nu te uiti la el, sa studiezi mai bine, sa vezi daca ai dreptate. evident ca m-am gandit ca sunt sub influenta faptului ca stau in dubiu daca sa dau o poala  de bani sa-l mai vad o data pe Robbie Williams la Cardiff, desi l-am vazut la Bucuresti. dar imi place la nebunie si parca as face asta. tare as vrea sa vad cum arata organizat aici, Cardiff, London, aici in UK, concret un concert pe Principality Stadium. dar barbatul necunoscut avea ochi mai frumosi 🙂

ce ochi avea…

dar sa revenim la necunoscutul din metrou. se apropia statia sa cobor si acum imi parea rau ca l-am intrebat daca merge trenul ala intr-acolo, m-as mai fi plimbat putin. el si-a intors privirea catre mine, si s-a uitat cumva parca sa-mi atraga atentia ca urmeaza statia respectiva. ce ochi avea… m-am ridicat, m-am dus catre el, i-am zambit si i-am multumit. si mi-a zambit, dar a mers mai departe. daca cobora…

daca cobora…

daca cobora intram cu el in vorba, il invitam la o cafea daca nu  cumva n-o facea el si mai vedeam. dar m-as fi dus cu el, as fi facut o nebunie, una de-aia de nu faci prea multe in viata. as fi pierdut autobusul, si pe urmatorul, si poate eram si acum la Londra, sau poate doar one night stand. sau doua 🙂 . am citit in Revista Teo: “BĂRBAȚII CU OCHII ALBAȘTRI: PERVERSITATE 100%
Cei mai perverși bărbați sunt cei cu ochii albaștri. Aceștia se poartă ca niște motani pe care îi doresc toate femelele, însă, așa cum face motanul în general, seduce și abandonează. Sexul cu un bărbat cu ochii albaștri poate fi cel mai bun sex pe care l-ai încercat vreodată, asta da, dacă ai trecut toate testele masculului. Punct forte: E pervers și îți va plăcea. Punct slab: Abandonează fără explicații.” pai ce explicatii iti mai trebuie daca-i cel mai bun? 🙂 important e sa incerci si sa primesti si sa stii cum s-o faci 🙂

si mai bine ma duc sa ma culc ca visez cu ochii deschisi (mi se cam inchid 🙂 ). dar daca cobora…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.