lene

azi n-am chef

leneazi n-am chef sa fac nimic. m-am mutat dintr-un pat intr-altul, m-am uitat la televizor, mi-am verificat e-mail-ul, m-am jucat pet rescue, am mancat o supa la plic pe care am dres-o cu cateva ciupercute si o felie de branza, am baut cappy pulpy de grapefruit rosu si cam atat. si am fumat. m-am apucat acum sa scriu, dar nu prea stiu ce subiect sa abordez. am multe de scris, dar sunt asa de linistita ca n-as vrea sa-mi stric starea. incerc sa nu ma gandesc la nimic, sa vegetez. ma asteapta iar o saptamana nebuna si-mi prinde tare bine sa ma relaxez putin. cred ca am sa ma bag pe un alt blog sa ma delectez. va spun si voua ce am mai gasit. dar tot n-am chef 🙂

confortul de acasa

vremea-i mizerabila, lucru care induce lipsa mea de chef, insa ma ajuta foarte mult confortul casei mele. hai ca va povestesc putin ca asta chiar imi place. nu e o casa mare, nu e nici mica. dar e foarte pe gustul meu. de fapt, cand am facut-o n-am tinut cont decat de gustul meu, de ceea ce vreau eu, totul sa fie foarte comod si am incercat sa fac in asa fel ca si K sa nu simta prea mult diferenta. insa am incercat sa-i ofer mai mult decat avea in vechea locuita. aceea era a Raposatului, mostenire, asa ca eu sau K nu aveam niciun drept acolo. de fapt in citatia pe care am primit-o pentru divort scria ca ma evacueaza. ma evacueaza pe mine, deci si pe K pentru ca nu a exprimat nici macar in treacat ca eu pot pleca, iar K poate ramane.  dar asta alta data, acum va povestesc despre casuta. iubesc cu adevarat locul asta, sunt fericita aici. mobila am facut-o de comanda, asimetrica si in culorile pe care le-am vrut. e din pal, nu e sofisticata, dar e moderna. sunt fan sticla, am gasit un semineu de sticla, ceva foarte minimalist, dar foarte de efect. merge cu bioetanol, nu face fum, nu face miros, nu face prea mare caldura 🙂 (decat cat emana flacara). nu prea-l aprind, decat de vreo 3 ori pe an, de obicei in perioada Craciunului. si mai e ceva, e mic, e fixat pe perete, ca un tablou. in living imi petrec aproape tot timpul pe care mi-l petrec acasa.  dar spuneam de sticla. bucataria are usa glisanta de sticla, da foarte bine. treptele scarii spre etaj sunt de sticla. dar nu arata ca la mall. sus sunt dormitoarele, fiecare cu baia lui si un dresing de unde se urca la mansarda. dar nu planul casei e subiectul 🙂 tot spatiul e  foarte intim si primitor, cel putin asa-l vad eu si asta e important si ma simt extraordinar aici. desi mobila, usile, sticla, sunt elemente de decor modern, am intercalat diferite elemente vintage care arata special in context. si inca ceva, imi place muzica, orice fel de muzica (doar manele sa nu fie) si atunci, am gasit tot felul de elemente de decor care se refera la muzica, diferite instrumente muzicale, stikere de perete cu note muzicale. am gasit chiar si covor (mic) cu o chitara si altele cu note muzicale (carpete). am si chitara veche a tatalui meu pusa intr-un colt. sunt foarte mandra de ceea ce am realizat, singura, si mai ales ma simt de parca acesta a fost locul meu dintotdeuna. in partea cealalta am stat 25 de ani, cu Raposatu’, dar incredibil cat de bine mi s-a potrivit locul de acum. si inca ceva, niciodata, dar niciodata de cand m-am mutat, nu am luat-o (din obisnuinta) in directia cealalta. sincer, mi se pare extraordinar.

am fugit

trebuie sa spun ca stateam in nord si m-am mutat in sud. practic am fugit, m-am ascuns, de teama ca daca voi fi mai aproape de partea de nord vor fi mai multe sanse sa-l intalnesc, la piata, la magazin, in parc. si sincer, as vrea sa pot sa nu-l mai vad niciodata, sa nu mai aud vreodata de el. de-asta i-am si spus Raposatu’. si chiar si asa, l-am vazut la benzinarie, aici in sud. sunt unele lucruri de care nu poti fugi.

dar azi e o zi linistita. si n-am chef de nimic 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *