nici nu stiu cum sa incep. am aproape un an de cand stau mai mult in UK. imi place aici foarte mult, sunt si lucruri cu care incerc din rasputeri sa ma adaptez, dar mi-e bine, stiu ca am facut ceea ce trebuie pentru mine si pentru baiatul meu, dar simt ca am obosit, ca Romania mi-a consumat toata energia, toate aspiratiile, toate dorintele. poate am si imbatranit, desi simt ca mai pot face multe, ca mai am multe de facut. sunt un om entuziast, plin de idei si initiativa. dar in Romania simt ca nu am nicio sansa, nici eu, nici baiatul meu, nici tu care citesti, care esti in Romania, nici generatiile viitoare, cum n-au avut nici cele trecute. am scris intr-o alta postare ca nu ma plang de ceea ce am realizat in plan material. ma plang ca tot ceea ce am realizat nu ma face sa
Read more
