am avut ceva drumuri de facut si tot bantuid pe strazi am trecut pe langa un cimitir. am mai trecut pe acolo mai in primavara cand era soare si frumos afara. si am intrat pentru ca m-a inspirat verdele care se vedea de afara. si m-am plimbat si am facut poze. initital am vrut sa pun pe FaceBook, dar mi-am dat seama ca am de comentat 🙂 prea multe si atunci mi-am zis sa fac o postare despre asta 🙂 si toamna e frumos, colorat de la frunzele ruginii, dar mai frumos e primavara cu copacii infloriti 🙂
cimitir sau parc?
da, exact. am intrat in cimitir, nu cu teama, dar cu un pic de strangere de inima, desi nu aveam de ce, doar la gandul ca sunt intr-un cimitir. dupa ce am facut catva pasi m-am relaxat total, am inceput sa admir verdeata, copacii. din loc in loc erau banci ca sa te odihnesti. exact ca intr-un parc. doar ca pe intinderea aceea mare de verdeata erau pietre funerare. atat. m-am apucat sa fac poze. desi se stie ca englezii nu sunt niste oameni care debordeaza de bun gust, aici am avut evidenta contrariului. am fost uimita de cat de decent e totul. nu am gasit zorzoane, flori peste flori, lumanari peste lumanari. totul atat de curat si de verde. pietrele de mormant asezate nu intr-o anumita ordine, spate in spate, cu drumuri si poteci amplasate in asa fel incat sa poti trece pe la toate. erau niste locuri anume in care erau pietrele unor soldati (multi). acestea erau aliniate si banuiesc ca aveau si o anume ordine ca in armata. cruci nu erau prea multe, pietre de mormant, cu sau fara cruci pe ele, si atat. si acestea decente, multe de aceeasi dimensiune. nu s-a gandit nimeni sa ridice vreo stauie sau vreun mausoleu vreunui mort.
in cimitirul asta intri cu placere, ca in parc, ca la muzeu. poti citi pe pietrele funerare ale soldatilor unde au luptat, ce nationalitate au avut… este unul dintre cele mai vechi cimitire Victoriene (deschis in 1859) din Marea Britanie. aici sunt ingropati unii dintre cei mai faimosi rezidenti din Cardiff. sunt monumente si capele mortuare care sunt in patrimoniul istoric. in perioada verii, duminica, se organizeaza aici tururi cu ghid. sunt multe de povestit, dar va las cateva link-uri pentru ca nu vreau sa va plictisesc si nu asta e scopul postarii. puteti sa va documentati aici sau aici.
cimitirul din Romania
la noi, nici definitia din DEX a mausoleului nu mai corespunde: “Monument funerar de proporții mari, ridicat în memoria unui om ilustru, a unor eroi etc.” . la noi oricarui ilustru necunoscut i se poate ridica un mausoleu sau o statuie, sa se vada cati bani a avut, sau rudele mostentoare o fac sa astupe gura targului. o mizerie. ce nevoie mai are omul ala de mausoleu si ce treaba are gura targului? sa nu mai vorbim de etnii… sa vezi acolo circ si zorzoane… cum arata cimitirele noastre? cred ca stim cu totii: ca niste sorcove, inzorzonate, pentru ca omagiul adus in cimitir sub orice forma materiala, e mai putin pentru mort si mai mult sa vada lumea indurerarea, care se pare ca este direct proportionala cu numarul florilor, zorzoanelor care se pun pe si pe langa mormant. nici-un mausoleu sau nicio alta forma materiala nu pot diminua durerea acolo unde este. in rest nu-i decat circ si fala.
nu am sa vorbesc de mizeria din cimitire, faptul ca nu ai pe unde sa calci, atat sunt de inghesuite, ca la fiecare colt, pe fiecare alee gasesti cel putin un cersetor. astea sunt bonus… 🙁
nu tine de religie
da, nici macar religia nu-i justificarea. conform wikipedia, “Creștinismul este cea mai practicată și declarată religie în Anglia.Biserica Anglicană este stabilită biserica oficială deținând o poziție special-constituțională pentru Regatul Unit.După creștinism,religiile cu cei mai mulți adepți sunt:Islamism,Hinduism,Sikhism,Iudaism,Budism,Credința Baha‘i,Mișcarea Rastafari și Neopăgânismul.“. o mare amestecatura pana la urma. tine de educatie, de gradul de civilizatie, de un minim bun simt, decenta si respect fata de mort.
multe zle, dupa ce am intrat in cimitir, nu mai aveam vorbe. nu puteam sa realizez cum un popor poate fi atat de decent si de civilizat, desi o stiam de mult… totusi am avut un soc. si desi m-am convins de mult, nu pot sa realizez ca prapastia dintre noi si aceasta lume e atat de mare, mai mare decat va inchipuiti. nu realizezi asta decat daca stai undeva mai mult timp si le vezi obiceiurile, le studiezi comportamentul, le vezi cimitirele… 🙂
One comment