ce-i iubeam si-i admiram pe oamenii astia pana acum, dar de cand am venit aici cu masina, respectul meu pentru ei a crescut considerabil. remarcasem si pana acum ca nu se aud claxoane, injuraturi, muzica data la maxim, toparlanisme de-astea de le intalnesti la tot pasul in Romania. imi pare rau ca spun asta, dar asa se intampla acolo. aici am auzit 4 claxoane intr-un an, oare cum vi se pare asta? nu ca eu n-as claxona in Romania. claxonez si injur pentru ca urasc si iau foc cand vad nesimtitii aia de nu stiu sa stea la coada, necivilizatitii aceia imputiti care intra pe alta banda si apoi iti iau fata. sunt in stare sa lovesc masina numai sa nu ii las. si chiar am acea pornire de a intra in ei, desi stiu sigur ca n-as rezolva nimic. aici am auzit o singura data, muzica data la maxim intr-o masina cu usile larg deschise (masina stationata) ai caror pasageri vorbeau romaneste si ascultau evident manele (WTF). am inebunit, ma gandeam deja sa ma mut din cartier, dar au disparut ei.
circulatia
sa va spun cum e aici. nimeni nu se baga, nimeni nu merge pe banda de autobus, toata lumea sta frumos la coada si normal ca daca cumva greseti banda, asa cum ni se intampla noua destul de des la inceput, dadeam semnal si cel din spate ne lasa sa intram. nu se grabeste nimeni sa ajunga mai repede cu 3 minute (nu se castiga mai mult timp) nicaieri, iar faptul ca nu e o pratica de a te incadra in alta banda pentru a fenta coada, iti lasa loc daca ai gresit. aici nu prea se multumeste pentru ca l-ai lasat sa intre pentru ca e un lucru normal, dar mai sunt si unii care multumesc (vorbesc de aprinderea avariilor).
marcarea si semnalizarea
in afara de asta, totul e atat de bine semnalizat incat cu greu cred ca ai reusi s-o iei pe contasens 🙂 e greu sa te obisnuiesti sa conduci pe cealalta parte a drumului, e greu sa intri invers in sensul giratoriu, e greu sa dai prioritate de stanga, nu de dreapta, dar totul e atat de bine semnalizat, plus desenat pe jos ca-i aproape imposibil sa gresesti. mie inca mi-e un pic teama si sunt cam stresata si nu plec singura, dar fiu-miu n-are nicio apasare, zici ca aici a condus tot timpul. merge si cu mine unde am nevoie, dar ma obliga sa conduc eu 🙂 , dar merge si singur, la scoala sau pe unde mai are el nevoie. ce mai e nasol e ca totul este in mile, la inceput ma intrebam cum sa merg cu 30-40 km/h pe drum national? apoi imi aduceam aminte ca sunt mile 🙂 si totul la ei se masoara in mile, inches, foot, feet sau mai stiu eu ce, si iar a fost mai complicat. dar in timp te obisnuiesti, unii mai usor, eu mai greu 🙂
taximetristii
taximtristii si aici sunt ceva mai agresivi, dar putin doar, pentru ca nu-si permit. legile sunt atat de bine puse la punct si atat de respectate de toata lumea ca nu-si permit sa se dea in stamba pentru ca risca sa ramana fara munca.
soselele
sa va spun ce strazi, ce autostrazi, ce sosele de centura au? inutil, noi nu avem autostrazi cum au ei liniile de centura … si nici n-o sa le avem vreodata sau poate in vreo 2000 de ani in ritmul in care se lucreaza … si e atat de bine marcat totul, pe autostrazi cu nult timp inainte, foarte bine si foarte logic, nu ca la noi pe autostrada spre Constanta, unde brusc trebuie sa faci dreapta si nu stii daca ajungi la Constanta prin Murfatlar, ajungi la Harsova sau la Tulcea, Mamaia … inutil … conform unor date furnizate de Guvernul Marii Britanii, in 2012 erau aproximativ 245.000 de mile (aprox. 394.000 km) de drumuri, adica un pic mai mult decat distanta de la Pamant la Luna care este de 238.855 mile (384.400 km). cu asta cred ca am spus tot.
parcarea
parcarea, desi pare o problema, de fapt nu este. bine, daca vrei la scara pentru ca nu esti in stare sa faci doi pasi sau pentru ca e sub demnitatea ta, s-ar putea sa te trezesti cu niste amenzi de sa mergi pe jos dup-aia. sunt parcari imense, civilizate, unde-mi spune cate locuri de parcare sunt si la ce etaj, sunt parcari pe strazi. si iar o chestie inteligenta, parcarile de resedinta care sunt platite de cei care stau pe acea strada sunt bine semnalizate si ai din 10 in 10 metri placute pe care iti scriu intre ce ore ai voie sa stationezi acolo si cat timp, de obicei maxim 2 ore. cum e asta fratilor? si asa poate parca toata lumea si nimeni nu se supara. o solutie simpla si eficienta. exista si aici ca si la noi, locuri de parcare pentru handicapati care sunt intr-adevar pentru handicapati. aici n-ai sa vezi niciodata acele locuri ocupate de cocalari si pitipoance, desi, ce-i drept, si acestia sunt un fel de handicapati, dar fara certificat 🙂
desi am aproape doi ani de cand sunt aici si credeam ca m-am obisnuit si ca le-am cam vazut pe toate, oamenii astia continua sa ma surprinda cu cat sunt de calmi si de civilizati si constat pe zi ce trece ca tara aia in care am trait atata amar de timp si in care am crezut ca se va schimba ceva si ca lucrurile o vor lua spre bine, nu are nicio sansa, dar absolut niciuna. repet, daca astia ar sta pe loc 100 de ani, tot n-am fi in stare sa-i ajungem din urma 🙁
in orice caz, ca o concluzie personala, nu va fie teama cu sofatul prin UK, nu e foarte simplu, dar nici atat de complicat precum pare si asta pentru ca ai tot sprijinul rutier si astfel lucrurile devin mult mai simple 🙂